„România capitalistă” – vise…


Vă salut şi vă avertizez de la începutul articolului că trec o perioadă groaznică.

Nu mă refer la probleme financiare sau de orice fel ar fi ele. Mă refer la o perioadă de interiorizare şi cugetare a tot ceea ce este în jurul meu, iar rezultatele sunt dezastruoase. De această dată „lovesc” în modul de conducere al României, în modul de gândire şi educare din România zilelor noastr.

Deoarece văd în ultimul timp exaltarea unora în momentul în care vorbesc despre ieşirea comunismului din România şi intrarea falnică a capitalismului în ţară, ţin să fac precizarea că în România nu a existat şi încă nu există capitalism.

Veţi spune, probabil, că sunt nebun sau că nu sunt întreg, dar vă dovedesc de ce am făcut această afirmaţie.

Ceea ce domină România în zilele noastre nu se numeşte altfel decât feudalism. Încă nu mi-am putut explica cum puteţi fi dominaţi de un mod de gândire, până la urmă, vechi de peste 1000 de ani. Culmea este că nu este un feudalism curat, măcar ştiam una şi bună, dar este unul dominat de „cheaburi”.

Chiar urmăream într-o zi o ştire la TV care mi-a întârit ideile dezvoltate. Era vorba de o companie mare care îşi epuizează angajaţii şi se plânge de scăderea drastică a randamentului personalului. Chiar mă întreb cum omul ăla mai poate lucra după 12 ore de muncă extenuantă cum mai poate reveni ziua următoare, să mai şi ofere un anumit randament.

Asta se întâmpla în feudalism, exact ceea ce se întâmplă în zilele noastre: omul era tratat ca o unealtă, era folosit până la distrugere, iar apoi dacă mai lucra şi a doua zi era bine, dacă nu dă-l dracu’ şi altu-n loc.

Capitalistul, nu că i-ar păsa lui de angajat, dar se gândeşte, dacă nu-i oferă muncitorului condiţii optime mâine nu va mai putea să lucreze, să ofere randamentul necesar, de aceea nu îl exploatează, ci îi cere un flux al muncii regulat.

O altă problemă la noi este educaţia, care se face la fel ca în cazul feudaliştilor. Spre exemplu eşti pe strdă, arunci o hârtie pe lângă un coş, la cinci metri de el, dar nu te gândeşti că după tine trebuie să vină o firmă, nişte oameni care sunt plătiţi din banii tăi, proştii de la noi ar spune: „Sunt plătiţi şi ăia de stat, ce-mi pasă mie…”. Nu se pune problema aşa deoarece şi tu, părinţii tăi, bunicii tăi şi toate cunoştinţele tale cotizează la bugetul statului, de aceea ţi se opreşte 34 la sută din salariu.

Scuzaţi exprimarea directă, dar sunt pe cale să erup.

 

Toate aceastea fiind spuse, nu vă doresc decât bine şi vă mulţumesc că mă citiţi!

Anunțuri

Dreptul tău la replică. Liber și garantat. Mă poți contrazice, îmi place să mi se demonstreze că greșesc.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s