Despre dumping


În timpul pe care îl acord blogului m-am hotărât să explic o noțiune ce ține de lucrurile de care mă preocup în acest moment, adică la chestiuni de natură economică – dumpingul. Încerc să îmi formez o oarecare educație economică și, în studiile întreprinse de mine am dat și de această noțiune pe care doresc să o împărtășesc și cu voi.

Să începem prin definirea dumpingului. Dumpingul este un fenomen economic ce presupune vânzarea unor bunuri sub prețul pieței, în multe cazuri sub prețul de producție al concurenților.

Definiția spune cam totul despre dumping și ne dăm seama că aceasta este una dintre problemele economice arzătoare ale zilelor noastre. Din perspectiva consumatorului dumpingul este ceva bun, dar din perspectiva antreprenorului sau a muncitorului dintr-o fabricată atacată de concurență prin dumping, totul se vede altfel, dumpingul fiind un factor care favorizeaza instabilitatea locului de munca si care poate duce, implicit, la concedieri in masa.

Dumpingul se clasifică în funcție de perioada pe care se desfășoară în dumping de scurtă durată, cunoscut și sub numele de dumping sporadic, și dumping de lungă durată.

Dumpingul de scurtă durată este o metodă foarte uzată de vânzători în momentele în care doresc să schimbe stocul și practică dumpingul pentru a scăpa de produsele rămase din stocurile anterioare. Această practică nu are efecte foarte grave.

Dumpingul de lungă durată este practică din ce în ce mai folosită în zilele noastre și are efecte devastatoare în cele mai multe cazuri, putând duce la dispariția unor firme. În scopul combaterii dumpingului fiecare stat trebuie să adopte un set de legi care să reducă și să combată dumpingul, fiind scos în multe cazuri în afara legii și considerat o tehnică de concurență neloială care poate duce la monopolizarea pieței în anumite domenii. În acest sens, Uniunea Europeană caută să adopte un set de legi și măsuri pentru eradicarea dumpingului de pe piața europeană.

Cauzele dumpingului sunt diverse, pornind de la prețul scăzut al forței de muncă, până la prețuri mai mici ale materiilor prime ș. a.

Un exemplu de dumping al zilelor noastre sunt produsele provenite din China sau din alte zone ale Asiei. Datorită prețurilor reduse ale forței de muncă, ale materiilor prime, un producător chinez (sau străin, ce produce în China sau în alte state în care mâna de lucru este foarte ieftină) își permite să exporte produsele sale către țări ale Uniunii Europene și să le vândă acolo la prețuri mult mai mici decât cele practicate de producătorii autohtoni.

Dumpingul este o urmare directă a procesului globalizării și, în același timp, un efect nefast al acesteia.

 

Vezi și articolul de pe Wikipedia despre dumping, cu siguranță te va ajuta să înțelegi mai bine ce înseamnă dumpingul economic.

 

Institutul Național de Statistică ne-a arătat că situația economică a României din 2014 a cam luat-o la vale. Am intrat din nou în recesiune, dar pentru moment aceasta este doar tehnică (aceasta este părerea experților), dar s-ar putea ca totul să înrăutățească dacă mediul privat nu este încurajat în vreun fel.

9 gânduri despre „Despre dumping

    1. Nu poti spune ca la inceput nu ai facut si tu dumping, dar in timp lucrurile s-au mai redresat, cred.
      Oricum, un client inteligent prefera sa plateasca triplu pentru reclama, fiind sigur ca linkul nu-i va fi scos sau in timp nu va avea alte probleme. Dar, din pacate, sunt destui care doresc sa cumpere cantitativ, nu calitativ.

      Apreciază

      1. Daca te referi la blogging, sa sti ca nu am vandut niciodata un advertorial sau link :). Am refuzat aproximativ 5 sau 6 oferte. Nici macar nu am ajuns in pozitia sa vorbesc de pret. Am de construit ceva si apoi, peste cateva luni, probabil voi accepta sa vand link-uri si adv. In orice caz, pe blogul meu vor aparea link-uri si adv care vor merita dpdv financiar. Altfel, nu ma intereseaza „3 lei” pentru ca sunt in pozitia in care nu am nevoie de bani din blogging.

        Apreciază

  1. Daca tot vorbeati de dumping si de calitatea advertorialelor, vreau sa va spun ca mi se pare totusi exagerat sa ceri 100 euro pentru un articol. Si va spun asta pentru ca am intalnit cazuri (nu dau nume). Este ok sa ceri atat sau mai mult cand ai ceva „in spate” si cand clientul reprezinta o companie care nu s-a nascut ieri.

    Haideti sa ridicam altfel problema. Apare un start-up, o companie mica, poate un blog sau un mic site ce vinde …ceva. Omul are nevoie de articole, linkuri, etc (stiti si voi) ca sa poata sa vanda ceva. Altfel poate sa ofere produsele sau serviciile „gratis” ca nu le cumpara nimeni.

    Bun, daca domeniul este foarte concurential (precum imobiliarele), atunci bugetul lui de 100 euro/zi se va termina la ora 10, probabil fara sa primeasca un singur telefon. Compania vrea sa se ridice cumva, dar cum in conditiile in care bugetul de pub este limitat? Incearca spre bloguri dar cele cu o reputatie buna au tarife la fel de mari. Bun, efectele sunt pozitive pe termen mediu si lung dar el are nevoie acum de clienti.

    Scuze ca raspunsul este off-topic dar in acelasi timp, poate aduce lumea comentarii pertinente celor care se afla in situatia asta. Toti ne-am aflat, unii inca suntem aici, altii, vor ajunge aici.

    Apreciază

    1. Iti dau dreptate, totul are un inceput.
      Mai rau este de cei care mentin preturile sub cele de pe piata si dupa ce ajung sus, desi, in general, cam toti isi dau seama de greselile lor si de potentialul siteului de a aduce castiguri.

      Apreciază

      1. Bun, care sunt preturile de pe piata? De unde le aflu eu sau alt cititor? Totusi, termenul de „dumping” in acest caz este pretentios daca nu avem la ce sa ne reportam.

        Poate ca pur si simplu, functioneaza ca in economia de piata. Pana la urma, cel care doreste publicitate pe un blog, alege in functie de anumite criterii. Uneori este dispus sa plateasca mai mult sau mai putin in functie de buget, in functie de blogul/site-ul respectiv.

        De exemplu, poate fi mai interesant un articol pe un blog cu PR mic dar pe aceeasi tema. Cine ar vrea sa isi faca pub pentru castraveti pe un site de jocuri de noroc cu PG 5? Probabil, ar prefera un blog/site cu PR 2 unde se aduna diversi ofertanti si cumparatori (de exemplu cei de la piata).

        Apreciază

        1. In aceste conditii intervin si inteligenta si experienta cumparatorului.
          Un om care „mananca din SEO” stie care sunt preturile si stie cum sa raporteze preturile la calitatea pe care o ofera clientul. Am folosit o exprimare ambigua, preturi de pe piata, recunosc. 🙂
          Aici deja intervin si alte lucruri ce tin de SEO, alegerea unei nise, promovarea ei pe siteuri ce apartin aceleiasi nise, s.a.m.d.

          PS: Totusi, acel link de PR5 poate avea anumite beneficii. Nu aduce clienti direct, dar poate conduce indirect la cresterea vanzarilor prin cresterea autoritatii siteului, cresterea PRului, urcarea in SERP. Implicit cresterea autoritatii si a PRului duce la posibile cresteri ale cererii de vanzare de linkuri, implicit la cresterea pretului acestora.

          Apreciază

          1. Inca ceva, acesta este un exemplu dat Alexandru, dar dumping-ul se aplica altfel si se intelege altfel in economia de piata.
            Daca in online vorbim de dumping de lunga durata, in realitate niciun producator nu face dumping pe termen foarte lung, doar asteapta sa obtina monopolul si apoi ridica preturile pentru a-si recupera eventualele pierderi suferite sau doar pentru simplul scop de a-si mari profitul.

            Apreciază

Dreptul tău la replică. Liber și garantat. Mă poți contrazice, îmi place să mi se demonstreze că greșesc.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.