Hartii


Hartii, hartii, peste in Romania numai hartii. Nu conteaza unde mergi, peste tot iti cer hartii, pornind de la un CV pana la mult cunoscutele diplome. Urasc hartiile de genul asta si nu pun mare pret pe ele.

Nu-mi place sa fac ceva pentru un premiu sau pentru o diploma, prefer sa o las balta si sa nu fac nimic decat sa imi pierd timpul altfel decat sa fac anumite lucruri doar pentru a obtine un premiu sau un trofeu. Majoritatea lucrurilor pe care le fac sunt pentru a aduna experienta, pentru a experimenta lucruri, diverse, nu pentru a obtine premii, diplome si alte hartii de felul acesta. Multi au terminat vreo 3 facultati, daca nu mai multe, dar nu stiu nimic din tot ce, cica, au invatat. Am vazut cu totii in urma cu un an scandalul starnit de catre o universitate privata care scotea absolventi pe banda rulanta, nu trebuie sa se inteleaga ca toate facultatile private sunt la fel de proaste ca aceea anterior amintita si, in niciun caz, ca universitatile de stat romanesti sunt toate bune, exista si cazuri in care studentii reusesc sa treaca fara prea multe probleme la unele cursuri.

Ceea ce ma amuza este faptul ca cei din jurul meu pun mare pret pe hartii si se bucura de fiecare data cand obtin vreuna. Recent s-a terminat anul scolar, asa cum am scris deja intr-un alt articol si am reusit sa obtin premiul 1. Am reusit sa-i uimesc pe toti din familie pentru ca toti ma stiu ca pustiul care pierde toata ziua in fata calculatorului, fara sa invete ceva vreodata. Nu mi-a fost foarte greu sa obtin aceste premiu, de fapt, nici nu l-am vrut. Sa spun altfel, am invatat tot anul pentru mine, nu pentru ca la final sa urc pe o scena si sa-mi fie strigat numele si sa mi se inmaneze o hartie si sa fiu felicitat pentru nu stiu ce. Amuzamentul starnit de cei din jurul meu prin asta se transforma uneori in stari puternice de nervozitate, dar intotdeauna reusesc sa ma controlez si sa trec repede peste aceste situatii si incerc sa le explic ca nu invat pentru hartii si ca s-ar putea ca in facultate sa se trezeasca cu unele surprize din partea mea, sa fiu restantier si sa stiu mai multe decat unul care a trecut examenul cu nota maxima. Raman uimiti si-mi zic toti ca sunt nebun, nimeni nu ma intelege si nu reuseste sa-si dea seama ce vreau sa zic, ma gandesc ca unii dintre voi, cititorii acestui blog, putini cati sunteti, va veti da seama, chiar astept raspunsul vostru intr-un comentariu.

 

Numai bine, Mein Mindz!

Anunțuri

Dreptul tău la replică. Liber și garantat. Mă poți contrazice, îmi place să mi se demonstreze că greșesc.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s