Poșta Română – indolența la ea acasă


Am avut puțin timp liber ieri și, ghici ce, a trebuit să îl pierd pe la Poștă pentru că am fost anunțat că facturile, mai nou, nu sunt livrate acasă și trebuie să-mi pierd eu timpul după angajații Poștei în așteptarea facturilor.
E o situație mai specială, cică, că nu au destui angajați și că nu pot face față, așa că trebuie să mergem noi să ne luăm facturile. Eu zic că nenea ăla tâmpit care se plimbă cu o geantă de fraierică înainte și înapoi ar putea să distribuie toate facturile și ce mai are el dacă ar avea chef de muncă, dar preferă să stea pe un scaun și să cheme fraierii acolo. Mi-am ieșit din sărite și l-am luat puțin la rost în legătură cu această problemă, cât va dura, cât va trebui să merg eu să îmi iau facturile? Nu are rost să vă dau răspunsurile aici, probabil le știți, mai ales dacă ați avut de-a face cu Poșta Română, angajați de-o indolență rar întâlnită, cu un aer de superioritate, ca toți dobitocii care se cred directori. Până și tâmpitul ăla cu geantă de care ziceam mai sus se crede șef pe acolo și se dă mare. I-am zis s-o lase mai moale că s-ar putea să discute cu cei de la OPC, dar până atunci va fi întrebat de superiori cum merge treaba pentru că îi voi depune o plângere prin care îi voi anunța de comportamentul inadecvat al lui.

Nu e un caz singular, toți angajații Poștei Române sunt la fel, nu găsești un om de treabă, serios, care să vorbească frumos și să nu fie nesimțit. Pornind de la femeile de serviciu până la diriginți și directori, toți îs de-o indolență rar întâlnită, de-aia și numesc Poșta Română locul unde indolența-i la ea acasă. Nu am nimic cu această companie, dar sfatul meu este să își controleze angajații și să găsească nu mod prin care să comunice cu clienții și prin care aceștia să raporteze toate problemele, dar nu se chinuie nimeni cu așa ceva, preferă să își păstreze aceiași angajați proști și nesimțiți, fără să conteze părerea clienților, preferă să intre în faliment, s-ar înjosi ei dacă ar lua în seamă părerile proștilor.

Prefer să trimit și să primesc colete prin firme de curierat decât prin Poștă, știu că plătesc aproape triplu, dar știu că am coletul în siguranță și în timp util, nu stau cu grijă jumătate de săptămână până când coletul este livrat la o aruncătură de băț distanță.

Nu înțeleg cum poate dura 7 zile livrarea unei scrisori într-un oraș la 50 de kilometri distanță. Am fost nevoit să scriu o scrisoare pentru că făcea parte din niște formalități și am fost obligat să le scriu, dar mi-au zis că nu sunt interesat dacă nu le-am trimis scrisoarea repede, le-am zis că am expediat-o, dar s-au convins și ei când au primit-o și au văzut datele și și-au cerut scuze pentru că mi-au pus încrederea sub semnul întrebării.

Poșta Română ar putea fi profitabilă dacă ar lucra puțin la comunicarea cu clienții, la timpul livrării corespondenței și coletelor și la modul în care acestea sunt transportate, de multe ori se întâmplă să fie deteriorate. E treaba lor, dar dacă continuă așa îi va mânca falimentul.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Poșta Română – indolența la ea acasă&8221;

Dreptul tău la replică. Liber și garantat. Mă poți contrazice, îmi place să mi se demonstreze că greșesc.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s